Copii nimănui…

Vreau să împărtășesc cu voi o experiența care în mine a schimbat foarte multe și care m-a făcut mai atentă la viață.

Într-o zi am mers împreună cu niște colegi la copilași într-o situație extrem de grea, nu vă pot exprima în cuvinte viața dusă de ei.

Și pentru că eu evit în general să dau bani ( nu mă refer la oamenii care au nevoie de bani pentru tratamente) am decis să le facem cumpărăturile uzuale, care să le ajungă o perioadă. Pentru că știam că sunt și copii, am decis să le facem câte o punguță cu dulciuri, ce altceva place oricărui copil?

În timp ce un coleg îi întreba pe cei mari de școală, vise, ce note au, cel mic s-a așezat lângă mine și trăgea cu dinții de folia de ciocolată pentru a ieși ciocolată prin gaura creată de dințișorii lui. Pentru a nu îl face să se simtă prost, am întins mâna câtre el cu intenția de ai deschide ambalajul, să nu se mai chinuie. Atunci, ceea ce mi-a spus el, m-a lăsat mască.

– Eu nu am mai mâncat ciocolată, da ia și tu jumătate, nu mă supăr, îți dau.

Nu pot efectiv să exprim ce am simțit, pot spune doar că am plâns, mult. Noi facem nazuri la ciocolată, alegem din foarte multe variante și sunt copii la care ciocolata este un lux. Eu am văzut potențial în acest copil, potențial de a-și depăși statutul și de nu a greși ca părinții lui, nu vreau să îi denigrez sau să spun lucruri rele…nu e treba mea.

Ca el sunt foarte mulți copii pe care îi putem salva de un drum greșit în viață, le putem arăta că există altă viață decat cea pe care o văd ei în familia lor, le putem ușura soarta.

Acum că vine perioada sărbătorilor fac apel către voi, dacă întâlniți în calea voastră o familie într-o astfel de situație, să oferiți celor mici ce puțeți, dulciuri, jucariile voastre vechi, cărți de citit. Împreună putem schimba soarta multor copii, să nu îi lăsăm să ajungă în situația părinților.

Săptămâna viitoare vreau să vă ofer un interviu cu o doamnă chirurg foarte căutată în Germania… o doamnă care provine dintr-o familie cu probleme, mama femeie ușoară, tatăl bețiv notoriu. Sunt povești ale oamenilor care au reșit să își depășească condiția..

P.S. Am fost întrebată de ce nu dau numele real, adrese și de ce evit asta. Răspunsul este simplu, sunt povești dureroase și aș face mai mult rău să fac public ceva ce o persoană vrea să uite în viitor.

7 gânduri despre „Copii nimănui…

  1. Doar inimile de carne vii, pot simti durerea si suferinta semenilor. Cele copiate, create, cioplite artistic din piatra, de sistemele inteligentei artificiale omenesti, sunt insensibile, indiferente, fara simturi, glaciale…reci.
    O duminica sublima,^plina de bucurie, pace si Lumina Divina, draga Irina !

    Apreciază

  2. Cu acest articol, mi-ai stârnit interesul de a readuce la viață unele obiceiuri frumoase pe care le-am cam abandonat în ultima vreme, așa că astăzi sun un prieten sau doi, și așa cum obișnuiam mai anii trecuți să facem strângeri de alimente și bani, dacă se poate, și să ajutăm familiile cu mulți copii, și pe cei săraci.
    Nu este o laudă a noastră, însă așa putem fi un exemplu pentru ceilalți, pentru că am văzut ce poate face puterea motivației și a inițiativei.
    Se poate, doar să vrem !
    Mă bucur mult pentru disponibilitatea ta de a aduce puțină bucurie celor din jurul tău !
    Duminică plăcută îți doresc, Irina ! 🙏😇

    Apreciat de 1 persoană

    1. Am fost acuzată și de laudă, din păcate, dar nu acesta este scopul meu, vreau măcar să atrag atenția asupra unor lucruri care nu merg bine în lume și asupra cărora putem stărui.
      Mă bucur să aud ce plănuiești să faci! Să te ajute Domnul să le duci la capăt cu bine.
      O zi liniștită să ai!

      Apreciat de 1 persoană

      1. Nici nu trebuie să-ți pese de ce zic alții. E vorba doar de a stimula și pe alții ca să ne urma exemplul.

        Se va rezolva..cu câteva telefoane și un pic de voință, se pot face lucruri faine, și să aducem puțină bucurie semenilor noștri greu încercați de soartă.
        Mulțumesc !

        Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: