Bună dimineața!
Ce faceți dragilor?
Revin la voi cu o poveste care sper să vă învețe ceva, dacă nu măcar să vă descrețească puțin frunțile de grijile de zi cu zi.
Acum mulți ani, lângă noi s-a mutat o familie săracă, o mamă și patru copii mici, extrem de săraci, dar foarte prietenoși, acesta este și motivul pentru care m-am atașat de ei și petreceam mult timp împreună.
De foarte multe ori s-a nimerit să îi prind la masă și nu faptul că împărțeau cu mine m-a uimit, ci faptul că fetița ce mică, avea cred în jur de 10 ani, după ce mânca spunea așa „Mulțumesc Doamne pentru ceea ce mi-ai dat, dă-le și celor ce nu au cel puțin atât.”.
Mă uimea, de ce? Pentru că deși ea cu greu avea ce mânca, mereu se gândea și la cei ce nu au, și nu doar atât se ruga la Dumnezeu să le dea mai mult decât ei, iar ea trăia în recunoștiință chiar și pentru ciorba de cartofi zilnică.
M-a marcat atât de tare, încât acum, după mai bine de 10 ani, după ce mănânc mă trezesc spunând în gând aceleași cuvinte ca ea, și mă simt minunat, mă simt recunoscătoare din tot sufletul pentru ceea ce am mâncat.
Cine spune că nu putem învăța mereu ceva se înșeală amarnic. Familia este bine acum, nu există probleme și trăiesc foarte bine, iar eu cu siguranță am sufletul mai bogat după întâlnire cu ei.
Gândurile ei♥️ 
Bun si frumos obicei, rugaciunea empatica, iar daca e „fierbinte” si facuta cu credinta, are putere de a vindeca, transforma în bucurie, orice necaz sau suferinta
„Rugați-vă neîncetat. Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.”
O duminica sublima, plina de bucurii, pace si Lumina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa este, mulțumesc!
ApreciazăApreciază